Am impresia că e cea mai lungă iarnă din viaţa mea. Şi nu cred ca ma înşel. Iar daca ma înşel, atunci cu siguranţă este una destul de dură. Ninsoarea ca în basme a devenit mai enervantă ca niciodată, iar zăpada nu mai încântă pe absolut nimeni. Nu mai vreau să răcesc pentru că deja nu aş mai avea degete la maini să pot reda numărul răcelilor din iarna ce nu se mai opreşte.
Cred că in curând voi vedea in locul câinilor vagabonzi pinguini, iar vegetaţia va dispărea, rămânând doar muşchi şi licheni. Nu îmi doresc să trăiesc într-un iglu, dar vremea enervantă de afară mă scoate din minţi şi gandurile îmi zboara doar către Polul Nord.
Visez la o vară timpurie, temperaturi ridicate, ideale pentru piscină şi bineînţeles cocktail-ul rece, indispensabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu